Repere istorice

Comuna Țintesti este atestată documentar începând cu 9 iulie 1575 în documente funciare aflate în arhiva Episcopiei Buzăului în care se face referire la asezarea Macsinu.

În 1902, comuna Țintești făcea parte din plasa Câmpului din județul Buzău și era formată din cătunele 

Țintești și Pogoanele Mici, cu o populație de 870 de locuitori; în comună funcționau o școală și o biserică. Satul Pogoanele Mici (astăzi, Pogonele) a fost înființat în 1863, când foștii clăcași au cumpărat pământ pe moșia lui Grigore Hrisoscoleu. Pe atunci, satul Maxenu forma o comună de sine stătătoare, cu 900 de locuitori, aflată în aceeași plasă. La Maxenu funcționa o școală cu 57 de elevi și o biserică zidită în 1817 de Episcopia Buzăului, proprietara moșiei Maxenu-Vârtoapele, pe care s-a format satul. Cătunul Odaia Banului, cu 220 de locuitori și 44 de case, făcea parte atunci din comuna Simileasca.

În 1925, cele două comune, Maxenu și Țintești, făceau parte din plasa Glodeanurile a aceluiași județ. Satul Odaia Banului fusese și el transferat la comuna Maxenu, care avea în total 1806 locuitori. Comuna Țintești avea în componență satele Țintești și Țintești-Pogonelele, și o populație de 1564 de locuitori.

În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna Maxenu a fost desființată și inclusă în comuna Țintești, rearondată județului Buzău, reînființat.

În cimitirul satului Maxenu, aşezat pe un soclu în trepte, din piatră, a fost ridicat, în anul 1948, un monument de formă piramidală, cu o cruce  în vârf. Inscripţia ne spune că, “Acest monument s-a ridicat de Constantin Vasile şi Gheorghe C. Vasile pentru fiul si fratele lor, locotenent Nicolai C. Vasile, erou căzut în luptele de la Dalnic, Odessa, în ziua de 5 octombrie 1941”, ca “Şi pentru eroii comunei”, al căror nume sunt înscrise pe monument, dar sunt greu lizibile.

În curtea bisericii cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Pogoanele se  află un mic monument de tip obelisc cu o cruce în partea superioară, susţinut de un postament în trepte, din piatră.

Într-un medalion este fotografia eroului Neculai Chercă, sub care se găseşte inscripţia, “Ridicată de Mihai N. Chircă cu soţia Floarea, fiului lor Neculai, mort 22 septembrie 1941.” Crucea a fost ridicată în anul 1942.

 Ţinteşti În anul 1938 s-a ridicat în curtea şcolii situată în centrul localităţii un monument din piatră de Măgura, în memoria eroilor morţi la Jiu, Bălării, Neajlov sau la Turtucaia, Oituz, Mărăşeşti, Mărăşti pentru întregirea ţării. Monumentul are formă piramidală, cu un vultur în vârf, care, iniţial, avea o cruce în cioc, distrusă în timpul regimului comunist, şi este susţinut de un postament masiv, în trepte, pe care sunt însemnele armatei, un tun, o cască, două săbii încrucişate, deasupra cărora este inscripţia, “Recunoştinţă vouă, eroilor patriei 1916-1918”, numele acestora fiind înscrise pe monument. Pe faţadă este reprezentat un soldat român cu arma la piept. Dezvelirea sa a avut loc în ziua de Înălţarea Domnului, cu o impresionantă ceremonie, la care a participat întreaga suflare a satului.

În curtea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicat un obelisc ce poartă o cruce în vârf, aşezat pe un postament în trepte, ridicat de familie eroului „Ioniţă Dumitru, doctor în filozofie şi drept, născut în 1912, mort în 1942”, cum precizează inscripţia ce se găseşte sub medalionul cu portretul eroului. Ca element decorativ, pe faţa monumentului a fost aplicată o cască militară, deteriorată. Numele de familie al eroului este Nicolescu.

Informatii preluate din Strategia de dezvoltare locala 2014-2020 – Comuna Tintești