Vegetația și fauna

Vegetatia este reprezentata de padurile de frasin, stejar si salcam pe alocuri. Vegetatia cultivata este reprezentata in primul rand prin plante de camp. De asemenea, cultura vitei de vie si a pomilor fructiferi gasesc conditii optime pentru dezvoltare. Dintre speciile pomicole, prunul, marul, ciresul, visinul, caisul, piersicul, gutuiul sunt mai raspandite.

Pădurea Frasinu situata la 7 km sud de Buzău, lângă soseaua Bucuresti – Buzău – Focsani, este o rezervatie forestieră cu o suprafată de 158 ha, care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar.

Pădurea este formată din frasin pufos (Fraxinus pallisae) si frasin de luncă (Fraxinus angustifolia) in amestec cu stejarul pedunculat (Quercus robur). Vegetatia este completată de paducel (Crataegus monogyae), măces (Rosa Canina), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), laleaua de crang (Tulipa biebersteenmanea) si garofită (Dianthus guttatus). Padurea Frasinu reprezinta cel mai estic corp din fostul codru al Vlasiei.

Conditiile naturale si economice din comuna Tintesti au dat posibilitatea extinderii plantelor agricole de mare cultura si anume: graul, porumbul boabe, floarea soarelui, rapita – plante care, in anii foarte favorabili, asigura productii destul de ridicate.

Orzul de primavara, ovazul, mazarea, fasolea sunt plante care corespund conditiilor naturale de aici, dand productii multumitoare.

Dintre plantele ierboase care cresc spontan pe terenurile de cultura, ca buruieni se intalnesc in mod frecvent: volbura, mohorul, rapita salbatica, mustarul de camp, neghina, costreiul, palamida, paisul, pirul gros, pirul crestat, colilia, trifoiul etc.

Ca plante medicinale intalnim: musetelul, cimbrul de camp, coada soricelului, soc, traista ciobanului si altele, pe care satenii le strang in cantitati mici pentru nevoile casei.

Spre toamna, pe locurile unde au fost depozitate paiele, de la masinile de treierat si prin suhaturi se gasesc foarte multe ciuperci, bune pentru mancare.

O parte din invelisul vegetal a fost distrus prin extinderea terenului arabil construibil (vetrele satesti), prin defrisarea suprafetelor impadurite si prin pasunatul interior care a dus la distrugerea covorului vegetal intr-o masura care depaseste posibilitatea de regenerare. Aceste modificari antropice la nivelul vegetatiei, precum si contrastele mari climatice dintre iarna-vara, au dus la restrangerea faunei. Din aceleasi cauze, unele mamifere s-au adaptat la un mod de viata subteran. Ca atare, este necesar sa se ocroteasca, pe cat posibil, flora si fauna, in baza legislatiei in vigoare. Influenta activitatii antropice asupra peisajului geografic este ampla, complexa si cu efecte diverse.

In agricultura, care este indeletnicirea de baza a locuitorilor comunei, pamantul este principalul mijloc de productie. El a cunoscut din vechi timpuri transformari functionale si o structura agrara in concordanta cu dezvoltarea societatii.

In raport cu treptele de dezvoltare ale societatii, acelasi teritoriu a evoluat de la tipul de agricultura practicat prin destelenirea unui teren care se pastra dupa epuizare) la agricultura in parloaga, cand terenul era lasat sa se odihneasca o perioada neparasindu-l definitiv, apoi la agricultura extensiva si agricultura intensiva, care a cuprins toate ramurile si subramurile productiei agricole.

Tintesti dispune de o suprafata importanta de teren arabil, 4.961 ha, ce ofera posibilitatile optime dezvoltarii culturilor cerealiere, plantelor tehnice si de nutret de mare productivitate.

Potrivit formelor de relief, caracterului vegetației si condițiilor ecologice locale, fauna terestră a localitatii se încadrează în fauna zonei de stepă. Dacă speciile faunistice sunt puține, numărul de forme este totusi mare. Specifice sunt rozătoarele, deoarece găsesc aici un mediu de viață prielnic, hrana din abundență si lesnicioase condiții de construire a adăposturilor. Dintre acestea, reprezentativ este popândăul-comun, dar mai vătămători sunt hârciogul, soarecele-de-câmp, cu înmulțiri excepționale, si orbetele. Mai puțin reprezentativi sunt iepurii si vulpile.

Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici, cele mai numeroase sunt acelea care-si fac cuibul pe pământ: ciocârlia-de-câmp, ciocârlia-mare, presura-de-grădină, prepelița si potârnichea. În ultimii ani au apărut graurii, în număr impresionant, care aduc mari pagube viței-de-vie.

Reptilele sunt reprezentate de sopârle si serpi neveninosi. Alte animale sălbatice sunt nevăstuicile si dihorii.

Insectele sunt de diferite feluri. Predomină însă ortopterele: cosasii, lăcustele si greierii.

Informatii preluate din Strategia de dezvoltare locala 2014-2020 – Comuna Tintești